marți, 31 mai 2011

Jurnal de subbord sau 'clasorul'

Mnaziuamea!

Voi mai tineti minte caietele de amintiri (cand zic voi ma refer la aia care aveti macar 25-30 de ani si care ati fost pe la scoala cand inca nu se inventase feizbucu'), jurnalele, oracolele...? :) Aveau hazul lor, cu colturi indoite sigilate cu 'cine citeste e prost' si intrebari capcana prin care se aflau cine stie ce tenebre erotice... Si cu intrebarea DUMB de deschidere: Vreti sa completati acest oracol? NOOOT! Discutam acum cateva zile despre ele si radeam... Si mi-am adus aminte alta idee pe care am avut-o acum vreun an-doi...

De regula, ne amintim relatiile pe care le-am avut. De alea sexuale vorbesc, daca tot am zis 'de regula' :) Tinem minte, in unele cazuri, detalii, in altele pastram o amintire difuza, pe altele le uitam si ni le amintim spontan. Pe altele nu. Daca am tine un jurnal (o ocupatie prin excelenta feminina, no offence) cum ar trebui sa arate? Un carnetel unde notezi nume (sau pseudonime :D), aspect, ce-a facut, ce n-a facut... Paraschiva, 7 iulie 2010. Mica, tate mari, cur potrivit. Depilata regulamentar. Cascadoare, pozitii ciudate, are initiativa, suge asa si pe dincolo... Parca e prea explicit...

Si atunci m-am gandit la o varianta mai... delicata, oarecum. Care sa-ti puna totusi memoria la incercare si, simultan, sa pastreze oarece mister... E drept ca e nevoie de colaborarea ei, dar... e pentru o cauza nobila si, odata ce ti-ai pus-o cu ea, nu mi se pare un gest de o intimitate prea mare. Dupa ce ti-ai pus-o cu ea (inainte n-ar avea sens) o rogi sa se dea cu vopsea, cerneala, orice chestie care se poate imprima (n-am studiat acu' vopseluri care se spala si nu sunt toxice, dar sigur exista) la pizda si sa se aseze frumusel cu cracii in sus pe pat. Iar tu viiiiiii, la fel de frumusel, cu o foaie de hartie si i-o lipesti pe bijboc. Ar trebui sa iasa un fel de fluturas (sau fluturoi, acu' depinde ce-i flutura sau nu) ca aia pe care ii obtii daca pui niste picaturi de cerneala in mijlocul unei pagini si o indoi si o presezi... Amprenta ei, unica. Pe care o decupezi artistic si o pui frumusel in clasor, scrii sub foaie numele sau ce detalii mai vrei... si gata caietul de amintiri :D Jurnalul de subbord. Clasorul. Mie imi place ca idee, da' cu greu pot sa adun in minte doua-trei tipe care ar face un asemenea gest frumos pentru mine... Se poate sa fie si vina mea... Eniuei, poate o sa incerc :) Va tin la curent.


Good luck keeping track!


P.S.: Daca te duci cu jurnalul asta la psihiatru (ca exista un test de genul asta...) si raspunzi, pagina dupa pagina, ce vezi? o pizda! ce vezi? o pizda! ce vezi? o pizda! ce vezi? o pizda!... oare mai reusesti sa-l convingi pe ala ca e pe bune si ca nu esti obsedat sexual?...

luni, 30 mai 2011

Sondaj de control la sex

Aici urmeaza comentariile la sondaj, ca io n-am nimic de zis...

Sufletul, 'tu-l in gura, dragul de el!

Nu-mi merge netul... am sunat la rds si nu merge in tot cartierul... O sa se rezolve... CAND?! Ma rog... Scriu in editor de text (ca sa nu fac reclama) si o sa dau eu paste intr-un email sau vad eu unde... :)

Am... am sufletul plin :) Am o teama ca sunt naiv, am o teama ca o sa sufar daca ma las pe stanga... mintea ma trage in dreapta si pana la urma asta e rostul ei... Stanga e mult mai puternica si probabil ca o sa-i cedez. Nu vreau sa-mi calc principiile, nu vreau sa ma bag intr-o chestie care poate sa iasa rau... Dar... stii ce e fain? Ca poate sa iasa extraordinar. Si asta imi spune stanga. Ca va iesi extraordinar. Ca vom fi frumosi si fericiti impreuna. Ca va fi BINE! Nu stii cat de mult imi doresc binele asta... N-ai idee :) Si dreapta imi zice ca vad binele asta fara prea multe argumente rationale, doar pentru ca mi-l doresc... DA! Mi-l doresc! Si am foste prietene care sunt pregatite sa mi-l ofere, cunostinte recente care o fac... Si eu nu cred in ele. Cred in tine. Fac bine? Fac rau? Rational, nu pot argumenta. Sufleteste... CRED IN TINE! CRED IN NOI!

Imi doresc din tot sufletul meu... asa cum e el... sa ne fie bine, sa fim fericiti... Poate ca fac planuri pe termen lung intr-o situatie in care realitatea pe termen scurt e incerta. De fapt nu poate... SIGUR! Nasol e ca am tot crezut in sufletul meu in ultimii ani si mi-am luat-o in freza de mi-au sarit mucii pe pereti! Nasol e putin spus... E greu de exprimat in cuvinte. Si totusi, sufletul meu traieste. Si comanda! :) Stie el mai bine... Pot sa am incredere in el? Nu stiu... Cred ca daca eram bine, stabil, intreg la cap si pe picioarele mele, i-as fi acordat credit 100%, fara rezerve. Dar nu sunt. Si, in buna parte, nu sunt ok tocmai din cauza lui. Cum naiba se cheama asta? Disonanta cognitiva? :) Stiu ca sufletul meu mi-a tras-o, incerc sa ma conving de asta, de fapt sunt convins ca el mi-a tras-o... si el imi mai cere o sansa. Pledeaza :) Si castiga, 'tu-l in gura, dragul de el... :)

Cred ca asta e expresia cheie: Sufletul, 'tu-l in gura, dragul de el! :) Bun de titlu... Conflictul intre minte si suflet. Cine e mai fericit? Vedem in jurul nostru exemple cu roaba de oameni care si-au urmat sufletul si care si-au urmat mintea... Care sunt mai fericiti? Usoara intrebare, daca putem defini fericirea. Dar e o notiune atat de subiectiva, incat demersul e penibil. Fericirea ne-o definim in functie de drumul ales. Mai intai alegem ce vrem sau credem ca vrem (decizia asta, in sine, este subiect pentru o discutie nesfarsita) si abia apoi ne impunem o forma de fericire care sa se asorteze cu drumul ales. Same shit, disonanta cognitiva. Si evitarea ei :) Am ales gresit? Ni se pare ca suntem nefericiti? Nicio problema! Redefinim fericirea! :) Ne ajustam principii, vise, idealuri, pentru a ne pune de acord cu drumul ales. Ca sa nu intram in conflict cu noi insine. E omenesc si marea majoritate facem asa. :) Cei care sunt suficient de tari sa nu o faca, si-o iau in freza. Cel putin din punctul de vedere al majoritatii... Social vorbind, sunt niste neadaptati. Niste proscrisi :) Nu sunt in rand cu lumea. Lumea a creat randul asta, regula asta, felul asta de a te adapta, tocmai pentru a evita conflictele interioare. Cele mai demolatoare. Si care e cea mai usoara cale de a nu intra intr-un conflict cu sine? Sa te minti singur! :)) Minciuna de sine este BAZA tuturor conventiilor sociale!! Si presiunea e imensa... :) Bah, femeie! Despre ce vorbesc eu aici? :)) Tampenii. Hai sa simplificam, ca de regula e cea mai buna cale de a trage o concluzie sanatoasa.

Ce vreau? Ce vrei? Putem stabili? Ce vrea fiecare bate in aceeasi directie? Atunci hai pe drumul asta, chiar daca e pe contrasens! Iar fericirea o sa ne-o definim pe parcurs... :)))) O fi bine, o fi rau? Suntem buni sau rai daca facem asa? Sau mai bine ne gandim ce ne-ar face fericiti? Si daca fericirile astea merg catre acelasi orizont, ne adaptam faptele, dorintele, actiunile, in directia asta? E, pana la urma, o alegere fundamentala. Interioara! Tine de fiecare. Ce preferi? Sa iti definesti fericirea in functie de ce vrei sau sa-ti definesti dorintele in functie de ideea ta de fericire? Coincid cele doua? E acelasi lucru? Oamenii astia cred ca sunt cei mai fericiti oameni!! :)

Am intrat intr-o teorie din care nu mai stiu sa ies. Poate ca multi stiu deja raspunsul la intrebarile astea si ar fi plictisiti de discursul asta... Eu nu-l stiu si am nevoie de ajutor... Si nu scriu de plictiseala :) Chiar sunt muncit de conflictul asta... Ma ajuti? Poate e semn de slabiciune din partea unui barbat, dar n-am crezut niciodata in diferentele astea intre femei si barbati, deci... sunt aici. Si intreb: TU CUM ESTI? CE GANDESTI? CE SIMTI? RASPUNDE!

P.S.: Zicea o tipa inteligenta si cu umor (poate preluat de la altii): Dragostea e triumful imaginatiei asupra rationalului... N-am ramas impreuna... Oare de ce? CE ALEGI?!

vineri, 27 mai 2011

S.P.C.L.E.P.etc Brasov - episodu' doi

Aseara am iesit la o bere (ca asa zicem noi, barbatii, ca iesim la o bere si de fapt bem un miliard si ca mergem la femei si daca obtinem o intalnire cu UNA, suntem tari) cu Piciu, Z|3ro, Yoko, Dan si o pereche... care... si o pereche. Si vorbind despre minunata aventura din toamna cu cartea de identitate mi-am dat seama ca in legatura cu cea de ieri am uitat un detaliu. Care, spus la bere, a dat nastere unei frumoase povesti. Poveste care, la randul ei, spusa domnisoarei functionar m-ar fi lasat probabil fara carte de identitate, cu amenda si, posibil, cu un dosar de retragere a cetateniei romane (ma alint).

Avand in vedere posibilitatea unei sanctiuni cu amenda in caz de pierdere a CI (neglijentule!), mi-a dat prin cap ca, poate, pentru furtul dansei n-o sa fiu sanctionat. Asa ca m-am dus la politie, dimineata, sa reclam furtul si sa obtin un docoment care sa ateste asta. La sectia de care apartin n-a fost ok, a trebuit sa merg la municipiu. Si acolo... coboara un tanar ofiter foarte amabil, ma intreaba ce s-a intamplat, ii zic ca mi-au furat nenorocitii portofelul (btw, portofel nu mai am din iulie anul trecut :)) ) in troleibuzul 8. Si tipul imi zice, ok, putem face o reclamatie, dureaza 45 de zile pana se solutioneaza, in sensul ca nu. Si apoi va dam hartia aia. Si pana atunci ce fac? Nu stiu... Dar mai bine scrieti in cererea de eliberare a CI 'disparuta in conditii necunoscute'. Am belit niste ochi tulburi de contabil, am zambit si am zis: Asa o sa fac.

Ceea ce am si facut :)) Revenim la primarie. Citeste domnisoara motivul si ma intreaba: cum adica disparuta in conditii necunoscute. Aici vine realitatea: Pai mi s-a furat, am fost la politie, mi-a zis ca dureaza 45 de zile si daca nu pot sa astept, sa scriu asa in cerere. A zambit tipa, a taiat si a zis: scrieti pierduta. Asta a fost in realitate. Aseara, la bere, a venit si scenariul. Deci:

Cum adica disparuta in conditii necunoscute? Si eu: Pai da, doamna. Sa va explic. Obisnuiam sa o iau cu mine peste tot, ca facea urat daca o lasam singura acasa. Rodea papucii, zgaria mobila, desira hartia igienica prin casa... Dar ieri chiar n-am putut, ca aveam o intalnire importanta, clandestina. Cum era sa fiu identificabil? Asa ca am lasat-o singura acasa. Si cand m-am intors, ce sa vezi?! Plecase, nenorocita. Mi-a luat tot, mobila, aparatura, calculator. Pana si filtrul de cafea stricat. Din haine mi-a lasat doua perechi de boxeri cu Snoopy (nu prea i-au placut ei cainii niciodata) si un tricou cu poza mea, inalt si slab, lucrata in photoshop. In poza aia ma facusem mic si gras :)) Si dupa ca m-a lasat practic in curu' gol, ca nu pot sa ies in boxerii aia pe strada, n-a lasat nici macar un bilet de adio. Ma mir ca mi-a lasat cheile (hehe). Acuma... nu stiu daca a speriat-o pechinezul vecinului sau planuia aceasta mare evadare de vreme buna, ca-i razbunatoare, vaca dracului... Dar astea sunt faptele, asta e cruda realitate. Acuma... pe bune! Imi dati alta? Promit sa-i fac o gaura intr-un colt si sa o port la gat, langa chei. Si daca o fi existand folie de aluminiu semi-transparenta, o laminez, sa ma dau mare ca-s soldat american, sa vina toate fetele sa vina la mine :)

Dixit!

joi, 26 mai 2011

S.P.C.L.E.P.etc Brasov

Hai sa traiti, ca imi trebuiti, dragi cititori! :)

Azi am fost sa-mi fac bolentin, pe care l-am pierdut (mai bine l-as fi baut). Daca va asteptati la o poveste sinistra, cu cozi innebunitoare si functionari tampiti, luati-va gandul! Totul a mers brici, am asteptat 'decat' vreo 15 minute, in 5 minute am fost cu dosarul acceptat si cateva glume legate de deciziile de divort executate cu domnisoara functionara. Si am iesit si bine in poza, spre stupoarea generala, incepand cu mine si terminand cu o colega chemata de tipa care a facut poza, sa vada si ea minunea (kidding).

Dar, pentru ca de regula nu scriu texte despre cum m-am trezit dimineata, m-am barbierit si am plecat de-acasa, tre sa existe o jmekerie si aici. Si este :) Mersul ca uns al dosarului se datoreaza experientei pe care am avut-o in toamna. Poate doar statul putin la coada sa nu fie meritul experientei, desi daca mergi la 8 jumate, cand deschide, e lume ca la nebuni. La 11, cand m-am dus eu, erau 5 persoane inaintea mea, iar pana sa intru eu mai venise o singura persoana. Aviz amatorilor. Dar, sa revenim la cele istorice. Intre alte acte, pe care le aveam, e nevoie si de certificatul de nastere. Nu l-am gasit in original, dar am gasit o copie, intr-un dulap. Cu un numar de telefon scris pe spate :) Nu al meu. Ma duc... Si, normal, ma intreaba o doamna care ocupa ghiseele (birouri, de fapt) unu si doi, nu pentru ca ar fi fost asa de eficienta sa duca doua birouri simultan, ci din necesitati fizice, in sensul ca avea v'o 150 de kile: da' originalul de la certificatul de nastere? Nu-l gasesc... Pai trebuie. Vi se pare ca-s nenascut? Nu conteaza, trebuie! Bine... A, si trebuie sa va dau amenda 100 de lei pentru ca v-ati pierdut CI. Bine...

L-am mai cautat pe acasa, nu l-am gasit... Si ma duc, in aceeasi zi, in aceeasi cladire, la starea civila. Sar'na, mi-am pierdut buletinul si am nevoie de certificat de nastere, pe care, deasemenea, l-am pierdut. Va costa 100 de lei. Pfff... ok... asta e! Buletinul, va rog. Pai... tocmai ce v-am zis ca l-am pierdut. Ca asa am descoperit ca n-am nici certificatul :) (chiar eram usor amuzat). Pai fara buletin nu va putem da altul. Pai fara certificat nu-mi dau buletin. Ce facem? Pai va scoateti o carte de identitate provizorie si veniti sa va dau certificatul. Si pentru CI provizorie, n-o sa-mi ceara certificatul? Ba da! Faza la care cred ca m-am schimbat la fata destul de vizibil incat sa-i atrag atentia si sa-i clipeasca beculetul de alarma. Daaaaar, le spuneti pentru ce va trebuie si o sa v-o dea si fara certificatul de nastere.Bine... Ies, fac un calcul la cat ma costa toata distractia si ma apuc de dat telefoane pe unde ar mai fi putut sa fie. Si-l gasesc!!!! OOOOK! Am scapat de o suta... Imi recuperez si originalul si revin, zambitor si increzator in steaua mea....

Ati gasit certificatul? Da. Bun, sa vedem si restul de acte... Aha, ati adus si decizia de divort... Da :) Butoneaza ceva in calculator, ridica din sprancene si zice: Ati fost casatorit de doua ori? Da :) Atunci trebuie si prima decizie de divort. Pai... sa va explic :) Si prima si a doua oara m-am casatorit AICI. La a doua casatorie am adus prima decizie. Cand mi-am refacut CI, v-am adus-o. De ambele dati, ati fost de acord. Nu stiu daca o mai am. Nu puteti presupune ca, daca m-ati casatorit a doua oara, am rezolvat-o pe prima? Nu! Trebuie si prima! Faza la care am raspuns, elegant si zambitor, ca planuiesc sa ma mai insor de vreo 50 de ori si cand vin sa-mi schimb data viitoare CI, o sa vin cu o roaba de decizii de divort! Am plecat, am sunat, am facut rost, am venit inapoi, cu nervii prastie... SI MI-AU ACCEPTAT DOSARUL! Am avut CI, vreo cateva luni :)) Si recunosc ca intre timp n-am reusit sa ma mai casatoresc de 50 de ori, ca sa implinesc profetia rostita cu atata maretie... Da' nici grasa nu mai era acolo, asa ca m-am scos :D

Dixit!

P.S.: Marti am CI noua. Cine vrea s-o vada, i-o arat la webcam :)) Cartea, respectiv...

marți, 24 mai 2011

Din suflete pentru suflete. Viata e frumoasa :)

Un post kilometric. E privat. Nu-l cititi, daca sufletul vostru n-are rabdare :)


eva: ce sa mai zic de comentariul de la purple
eva: desi ai fost un pic cam dur
lebreanu: nu se ia nimeni de postul asta
lebreanu: ca musc!
lebreanu: sunt sagetator
eva: nu s-a luat.....a fost o parere
eva: fara sa stiu cine e personajul
lebreanu: si-a spus parerea despre alte posturi si a fost ok
lebreanu: sa nu comenteze despre purple
lebreanu: si suntem prieteni
eva: esti dur .....nu gluma
lebreanu: hai, ca n-am fost asa dur...
lebreanu: doar am pus problema clar intr-o situatie in care... eram implicat si altfel decat ca autor de blog
eva: oare ce vrea sa spuna poetul.....?
lebreanu: hehe
lebreanu: ca purple e important pentru mine si-l protejez.
lebreanu: punct.
lebreanu: si daca vroiam sa-l protejez, pur si simplu, nu publicam comentariul
lebreanu: dar am vrut sa-l protejez public
eva: stai stai.....ca am si eu un "punct"
lebreanu: pentru ca sunt mandru de el
lebreanu: ia zi
eva: nu ti-l ia nimeni. punct
lebreanu: singura persoana care mi-l poate lua esti tu
lebreanu: si in tine am incredere
lebreanu: dar mi-a picat bine sa trag o sageata
eva: am spus nimeni
eva: punct
lebreanu: punct
eva: dreapta...stanga.......
lebreanu: DREPT INAINTE!
lebreanu: tu esti constienta ca mi-esti draga?
lebreanu: iti dai seama ca am ceva experienta in materie de internet si stiu cat de periculos e?
lebreanu: stiu ce inseamna sa incepi sa crezi in ceva 'imaterial'
lebreanu: si totusi...
lebreanu: cred in chestia asta
lebreanu: chestia
lebreanu: ce delicat sunt in exprimare...
eva: da......sunt constienta.....da imi dau seama.......stiu ce inseamna ......si totusi chestia asta e o chestie
lebreanu: cu o mare
lebreanu: O
eva: O
lebreanu: imi place dantura ta
lebreanu: m-am tampit
lebreanu: stii ce e haios? apropo de dreapta / stanga... ca exista o parte rationala care imi spune ca exista posibilitatea sa gresesc
lebreanu: problema nu e ca nu cred ca esti adevarata
lebreanu: sunt convins, rational, ca tu esti tu
lebreanu: cred asta, 10)%
lebreanu: )=0
lebreanu: pe partea dreapta, pe banda de 'siguranta', care incearca sa ma tina in stad-by, e faptul ca esti casatorita
lebreanu: si poate ca e bine ca am frana asta, undeva, acolo
lebreanu: ca altfel probabil ca te sufocam si fugeai pana acum
eva: spuse......robotul de telefon
lebreanu: id-ul facut de tine insati, in somn...
eva: sau......
lebreanu: sau....?
eva: sau spuse id-ul
eva: asta a fost apropos de "nu cred ca esti adevarata"
lebreanu: ba cred
lebreanu: o cred si ma bucur de asta mai mult decat m-am bucurat de orice in ultimii ani
lebreanu: dar mi se pare incredibil
lebreanu: recunosc
lebreanu: recunoscator ca e real
eva: eu nu cred ca esti adevarat......dar pentru asta si eu ma bucur ......
lebreanu: nu crezi...
lebreanu: pana la urma, poate e mai bine asa
lebreanu: mai prudent
eva: trebuie sa am si eu o scuza, nu?\
lebreanu: nu
lebreanu: nimic nu trebuie
lebreanu: poate ca pe lumea asta 'trebuie' o gramada de lucruri
lebreanu: asa ca am o dambla
lebreanu: cu mine nu trebuie nimic
lebreanu: daca e sa avem vreo regula, asta e
lebreanu: NU TREBUIE
eva: ma refeream la scuza in sensul ca si eu am nevoie de ceva care sa ma tina in stand-by
eva: si cum alta n-am gasit..........
lebreanu: stii ca acum te iau in brate si te pup?  la modul cel mai propriu si afectuos
eva: stii ca deja asta nu inseamna ca am enervezi.....ci chiar ma scoti din sarite
lebreanu: bine
lebreanu: mi-a venit in minte o melodie
lebreanu: nu stiu in ce masura are legatura
lebreanu: http://www.youtube.com/watch?v=XMbvcp480Y4Watch With Me
lebreanu: asta e in sufletul meu acum. nu nervi, nu 'navalnicie'. asa te tin in brate si te pupin liniste...
lebreanu: asta asa, ca sa nu te mai enervezi atata...
eva: liniste......dar e si un pic de tristete in melodia asta
lebreanu: eu o vad ca duiosie
lebreanu: caldura
lebreanu: invaluire
lebreanu: asculta vioara si simte mainile mele
lebreanu: si o sa vezi ca nu e nimic trist in asta
lebreanu: te-ai desprins de imaginea subiectiva pe care o aveai?
lebreanu: a functionat?
eva: recunosc ca da
lebreanu: COMUNICAAAAAAM!!!!!!
eva: citesc purple............
lebreanu: si zambesti
lebreanu: nici nu stii cat esti de enervanta
lebreanu: si asta e, cred eu, in mine insumi, o declaratie de dragoste rezonabila
lebreanu: nu am pretentia ca sunt vreun 'trend-setter'
lebreanu: sunt altii mult mai buni ca mine in domeniu )
lebreanu: dar e din suflet
lebreanu: si daca e sa citez un clasic in domeniu...
lebreanu: in materie de cuvinte
lebreanu: mai asculta o melodie
lebreanu: http://www.youtube.com/watch?v=yTDKO0k8QrMWatch With Me
lebreanu: if you want a partner, take my hand
lebreanu: you know you can, i'm your man
lebreanu: un batran libidinos si indoielnic dpdv moral... dar... GENIAL
eva: e periculos ce faci
lebreanu: if you want a father for your child or only wanna walk with me another while,across the sand, i'm your man
lebreanu: da, este
lebreanu: dar...
lebreanu: dreapta, stanga, drept inainte
lebreanu: ai meritele tale in decizia asta
lebreanu: si cred ca am pana pe stanga fata
lebreanu: ca imi trage volanul ceva de speriat
lebreanu: pe partea emotionala
eva: trebuie sa recitesc .....ca m-am ratacit
lebreanu: nu te-ai ratacit
lebreanu: esti aici
lebreanu: te simt
eva: ramasesem la periculos
eva: era si continuarea
eva: dar n-am mai putut
eva: e periculos......pentru ca o sa ma razbun
lebreanu:
eva: aha
lebreanu: hmmmm
lebreanu: ia sa ma gandesc eu putin la ce ai zis...
eva: incerc sa gasesc ceva periculos.....si am in minte doar o melodie
eva: mi-a cantat-o azi un elev
eva: sper sa o si gasesc
eva: http://youtu.be/v7S0ioAsHMI
lebreanu: o stiu
lebreanu: da
eva: m-am emotionat asa de tare incat si el a observat
eva: stii ce mi-a zis.......va ganditi la cineva specil
eva: special....v-ati emotionat"
lebreanu: da
lebreanu: te-ai razbunat........
lebreanu: si inteleg
lebreanu: ca am sufletul plin
lebreanu: trebuia sa mi-o platesti
eva: oricum iti povesteam despre asta...
eva: pentru ca a fost o senzatie foarte faina
lebreanu: nu stiu ce sa zic...
lebreanu: mi-e frica, intr-un fel
lebreanu: desi nu ar trebui, ca sunt barbat...
eva: daca iti este frica.....te tin de mana
lebreanu: iti place sa te joci?
eva: da
eva: dar acum nu m-am jucat
lebreanu: nu cred ca existi!
lebreanu: nu se poate!
lebreanu: tu esti pe bune?!
lebreanu: tu esti?!?!
eva: la fel de "pe bune" cat esti si tu
lebreanu: asta e....
lebreanu: nu stiu cum sa zic
lebreanu: ca eu SUNT, 100%
lebreanu: nuc a vroiam alt raspuns, dar asta ma ingrozeste
lebreanu: ce-o sa facem noi?
eva: o sa ne bucuram unul de altul.....si de noi
lebreanu: poate cea mai frumoasa chestie (iar chestie... mi-e frica de cuvinte) pe care mi-a spus-o o femeie...
lebreanu: si... DA! sunt teribil de nervos
eva: fara intentie....sunt impulsiva.....primul gand ....il exprim
lebreanu: vin dintr-o relatie care mi-a distrus stima de sine, increderea in mine... si mi se pare incredibil... daca par ciudat uneori... imi cer scuze...
lebreanu: in rest... sunt doar fericit
lebreanu: atata tot
eva: ce e aia "ciudat"?
lebreanu: ce e aia normal?
lebreanu: cine stabileste standardele?
lebreanu: limitele
eva: noi doi suntem normali.......restul au probleme ....grave
lebreanu: si bantuie pe contrasens
eva: ce nebuni.....
lebreanu: niste inconstienti, in normalitatea LOR
lebreanu:
eva: treaba lor......cui ii pasa?
lebreanu: mie nu
lebreanu: eu am alte preocupari acum
eva: unde ramasesem....aaaaaa...la sufocat......nu sunt claustrofoba
lebreanu: atunci ghemuieste-te la mine in brate si ghiceste ce-o sa zic
eva: cred ca am nevoie de putina ciocolata
eva: asta mi-am zis eu in gand....in bratele tale fiind.....sa ma pregatesc pentru ceea ce urmeaza sa-mi spui
eva: si tu spui...........
lebreanu: stiu o tipa... eva...si va fi eroina unui nou post pe un blog... la categoria 'pe bune'
lebreanu: iti asumi?
lebreanu: ti-l trimit inainte de publicare
eva: nu-l trimite
lebreanu: si acolo scriu ce simt
lebreanu: iar... ce simt acum e peste orice am simtit in legatura cu orice am scris acolo
lebreanu: ORICE
lebreanu: deci, pe cale de consecinta, ar fi gresit sa ratez momentul
lebreanu: cat de fain...
lebreanu: stii ca viata e frumoasa?
eva: stiu
lebreanu: stii
lebreanu:
eva: da
eva: stiu
lebreanu: ma gandesc ce-as putea sa spun...
lebreanu: si am in cap ceva de genul...
lebreanu: asta e un post pentru mine si pentru eva
lebreanu: nu pentru voi
lebreanu: deci nu cititi
eva: de ce sa nu-l citeasca?
eva: si asa sunt multi care nu vr pricepe nimic
lebreanu: si nu public niciun comentariu in afara de ale noastre
lebreanu: sunt egoist
lebreanu: dar vreau sa ma dau mare
lebreanu: ciudat...
lebreanu: am sufletul plin si simt nevoia sa-mi urlu fericirea
eva: urla


AM URLAT!

times new roman rullz

Bre, nu stiu de ce unii citesc si nu inteleg... Vizionati aici un articol minunat de pe Times New Roman, cu un comentariu idiot si doua raspunsuri, zic eu, rezonabile...

Caii din pădurea Letea vor fi adoptaţi de ţiganii care au camere libere

Cai_salbaticiŢiganii sunt dispuşi să adopte cai din pădurea Letea, deoarece au destule camere libere. Bulibaşa comunităţii de romi din Strehaia a spus că poate să ţină în palatul lui chiar şi douăzeci de cai, dintre care trei la el în dormitor. “Eu mai sforăi noaptea, dacă îi deranjează pot să ies afară, că am un cort în curte. Mie oricum îmi place mai mult în natură, că n-am murit, ca să stau între patru pereţi.”
Şi Carusel Potârcă, din comuna ilfoveană Ştefăneşti, are de gând să ia un cal. El are nevoie de animal ca să-l înveţe călăria pe fiul lui cel mic, George, împreună cu care vrea să-l şi culce. Carusel nu s-a hotărât încă ce nume să-i pună calului, însă preferă o variantă năstruşnică, precum Nicolae sau Mircea.
Ţiganii din Sibiu au făcut deja o listă de aşteptare pentru persoanele care vor să adopte cai. Fiecare ţigan se trece pe caieţel şi spune numărul de animale pe care e dispus să le ia. Întâmplător sau nu, acesta e numărul maxim de cai care pot fi înhămaţi la o căruţă, adică şasă cai frumoşi.

# lica 22-05-2011 15:07
cine poate sa ma informeze cum pot adopta si eu 2 cai sunt din suceava stau la curte si am posibilitatea sa-i intretin
 
# Wolf Larsen 22-05-2011 22:36
@lica: daca ai lasou si motocicleta ai putea sa i adopti cu fortza dar ar fi urat ... mai bine scrie o scrisoare de intentie la adresa primariei Letea ... ca sa fii sigur ca e totul in regula scrie si o varianta in limba rusa ... in caz ca nu raspunde nimeni dupa doua trei luni, lucru foarte probabil, ia o barca de la Tulcea pana la Letea si acolo mergi in padure si incearca sa convingi un cal sa mai gaseasca un prieten care vrea sa devina din lipovean moldovean si dupaia uraca i pe amandoi in barca si ia i cu tine. Daca nici asa nu merge lasa te pagubas.
 
# lebreanu 24-05-2011 20:59
hahahaahahahahahahaaaaaaaaaaaa aaa!!!!!! NUUU, sa nu se lase pagubas! daca nici asa nu merge, cu vorba buna, ma gandesc ca o solutie ar fi sa se puna bine cu boacterii locali si sa le puna girofar la bietele cabaline si sa le scrie cu lavabila pe coapse 'polis'. astfel, responsabilizate social, sunt convins ca vor deveni mult mai receptive la argumente din aria navigatiei. riscul ar fi sa inceapa sa necheze cand o vad pe udrea la tv: afara, afara, iapa ordinara!! Doh...
 
Dixit...

luni, 23 mai 2011

Alocarea resurselor - pentru masculi

Mneatsa mea

Bah, voi v-ati gandit vreodata cate resurse alocam sexului? Si nu atat sexului in sine, ca act (si anume sexual), ci mai degraba in quest-ul aferent? Conturi multiple pe site-uri de socializare, unde mimam interesul pentru diverse chestii doar ca sa intram in vorba cu ele... ca sa le-o punem... Iesiri in oras (ca totusi, viata reala conteaza, pentru unii :D), investitii, abureli... talente, fitze, sala de fortza, depilat inghinal, lacuit unghii (deja ma aberez...)... Ideea de baza e ca daca am realoca toate resursele astea mentale, temporale, financiare, emotionale, intr-o alta directie, am putea muta muntii! :) Chestie care ma face sa ma gandesc serios la castitate, ca o solutie de iesire din criza :D

Dixit!


P.S.: sunt doua categorii. cei care-o fac si cei care n-o recunosc. eu nu stiu sa numar :))

duminică, 22 mai 2011

Limba noastra, bat-o vina...

Asta e mai veche, dar imi e draga, asa, ca poveste, asa ca v-o expozitionez.

Mai exact, e de acum vreo 9-10 ani... pe vremea cand lucram la o firma, munca de birou (birou pe care il vedeti mai jos) si unde capatasem un obicei izvorat dintr-o comoditate care m-a caracterizat dintotdeauna... Va rog sa studiati biroul desenat cum m-am priceput io, contabil fiind...



Sa dezvoltam! Iarna ar fi trebuit sa-mi pun haina in cuier (dreapta jos pe schema, in coltul opus fata de usa). Dar avand biroul langa care stau si pe 'harta', imi puneam linistit haina pe fotoliul asezat, parca in ciuda lenesilor, fix langa usa. Femeia de serviciu, numita in schema 'filoloaga de serviciu', venea zi de zi si imi lua haine de pe fotoliu, mi-o punea in cuier (haina) si ma certa cu blandete: Radu, de ce nu-ti pui tu haina in cuier. Zi de zi ma uitam la ea cu o privire umeda care oglindea sentimentele mele de recunostinta pentru efortul facut si pentru lectia de ordine si organizare judicioasa a pozitionarii elementelor de garderoba in spatiul de lucru.

Toate astea pana intr-o zi cand m-a prins mahmur si fara chef de priviri umede din alte motive decat pentru ca-mi curgeau ochii de nesomn si nu-i puteam tine deschisi. Si... m-a pus.... nu stiu cine... duhul lu' Alexandru Graur, probabil, sa deschid gura. Citat aproximativ:

Draga Alina, nu stiu daca te-ai gandit vreodata profund la utilitatea si orginea limbajului articulat. Pana la urma, limba romana, ca si toate celelalte limbi de pe pamant, e o adunatura de conventii. Oamenii care vorbesc aceeasi limba respecta conventiile astea. Un exemplu de conventie, relevanta pentru discutia noastra de azi, ar fi asocierea intre sunetele c u i e r si batzul ala din colt de care agatam haine. Sau f o t o l i u si chestia aia neagra pe care ne asezam, langa usa. Acuma... ce vreau eu sa spun, de fapt? Fiind doar niste conventii si tu avand in minte faptul ca trebuie sa-mi pun haina in cuier, ce-ai zice tu daca am stabili noi o conventie, asa, doar pentru noi doi? Sa asociem sunetele c u i e si r cu obiectul ala negru de langa usa, din piele si cu doua manere, numai bun sa asezi haina pe el... Si am fi amandoi multumiti! Mie mi se pare o rezolvare rezonabila. Esti de acord?

S-a uitat la mine de parca eram... nu stiu, ceva ciudat, oricum... Mi-a luat haina din cuier, a pus-o pe fotoliu si a iesit din birou. Fara sa zica nimic. De prisos sa mai zic ca de atunci am putut sa-mi las haina si orice altceva unde am vrut, ca nu i-am mai auzit glasciorul moralizator. Si vreo doua luni nici nu m-a salutat... Chestie de conventii, pana la urma, si salutul asta... :) Eu am fost de acord cu solutia ei, ca doar si ea a acceptat propunerea mea... :)

Dixit!

sâmbătă, 21 mai 2011

Cristi Chivu si realitatea(tv)

Mneatsa dinspre apus!

E primul text pentru blog dupa multa vreme, deci va fi unul de rahat :D Si primul scris efectiv pe blogul asta nou, deci unul minunat! Heh... sa lasam...

Stire pe realitatea tv: Cristi Chivu, capitanul nationalei Romaniei, la nici 30 de ani, se retrage de la echipa nationala, inainte de EURO 2012.

OK!! Chivu e un tip fain, dupa mintea mea... Unul din rarele cazuri cand un om ok si un fotbalist ocupa acelasi spatiu in acelasi timp. Si imi place de el. Problema e cu astia de la realitatea tv... Adica cum inainte de EURO 2012?! Puteau la fel de bine sa spuna ca s-a retras inainte de Cupa Africii! Sau de finala campionatului de golf d'ala pe cai, cricket, sau cum i-o zice, al Australiei!!! Era la fel de relevant pentru nationala Romaniei!

Deci: Cristi Chivu, un fotbalist de o calitate umana deosebita si, in acelasi timp, un om care stie cu mingea, s-a retras de la nationala de fotbal cu balonul rotund al Romaniei FIX inainte de campionatul intergalactic de impins bostani cu cozi de topoare pentru taiat frunzele de sfecla de zahar care urmeaza sa fie transportata pentru prelucrare la Fabrica de zahar Bod! Dixit!

P.S.: By the way... cand mai facem o cheta sa-i platim chefurile cu cocaina ale lu' Mutu (si mai ales efectele acestora...). Fac precizarea ca sunt un contabil care e un fel de anti-micorbist apatic.

P.P.S.: MuuuUUuuie DinaaaamooOOooOOOooo!!!!!!!!

Ce urmeaza mai jos?

Toate textele care urmeaza sunt 'istorice', dinainte de august 2008, si care au fost publicate pe treidedubluve.depressingshitz.com (care nu mai exista, din pacate), unde eram coleg de scris cu Z|3ro si FiCatel, mai cretini ca mine... (bah, cand mai bem ceva?!)

Deci... daca va intrereseaza ce-mi trecea prin cap acu' vreo 3 ani, procedati la o lectura atenta. Sau nu :)

P.S.: Exceptie face ultimul text, care imortalizeaza un moment important (cel putin pentru mine), care s-a petrecut ieri :)

Modesta contributie la show-ul de la Bieijingi...

Ma uitam alataieri la festivitatea de la doua rame cu romancele pe cea mai inalta treapta a podiumului… Sau ma rog… pe centrul pontonului, ca n-aveau podium… Si am avut o revelatie… N-ar fi misto ca dupa ce se agata medaliile de gat, se ofera florile, se canta imnul si se fac fotografiile, sa se intoarca toate medaliatele cu spatele, restul concurentelor (nemedaliate) se se alinieze frumusel in spatele lor si sa se arunce buchetele? Cine prinde buchetul, prinde si podiumul la urmatoarea olimpiada (respectiv pontonu’, daca nici atunci n-or avea podium…).
Ar fi, zic eu…
Am zis.

PS: Bine am revenit din concediu!

Posta romana

Mneatsa!

Am fost azi pana la posta (respectiv oficiul postal duplex2) sa-mi ridic o recomandata. Coada fiind (surprinzator, nu?) am avut tot timpul din lume sa citesc si sa recitesc toate afisele lipite cu banda adeziva pe usa, geamuri, pereti, curu’ postaritzei si, aleator, pe cate un client. In primul rand ca mi se pare aiurea exprimarea: prezentare recomandate. Fiind vorba despre activitatile de la ghiseu… cine prezinta recomandata? Clientul sau lucratorul postal? Si daca eu am de trimis o recomandata? Ce fac? I-o dau lu’ mecla ala sa mi-o prezinte? Recomandato, LeBreanu, LeBreanule, recomandata. Eniuei… Afisul care mi-a ramas la suflet a fost urmatorul (si nu e vina postei, sunt si la banci tablitze d’astea): “Va rugam sa pastrati o distanta de 1 metru fata de persoana aflata la ghiseu” Interesant. Deci… in primul rand, ar fi cam greu ca toti clientii din oficiu sa stea la 1 metru. OK, daca sunt 4-5 oameni, formeaza un semicerc cu raza de 1 metru in jurul aluia de la ghiseu. Iar restul… asteapta afara, civilizati, sa se faca loc in semicerc. Dar, chiar si asa, mai avem o problema. Ce te faci cu cel de la ghiseu?! Afisul nu specifica nimic despre persoana aflata la ghiseu care citeste, exact in momentul cand e la ghiseu, afisul. Sare speriata 1 metru in spate. Normal ca n-o sa fie la 1 metru de el insusi. Si probabil ca va intra in panica si ca incepe sa alerge innebunit prin oficiul postal, incercand sa puna 1 metru fata de el insusi. Si, normal, cand va obosi isi va da seama ca s-a agitat degeaba. In momentul cand a facut primul pas in spate, n-a mai fost ‘persoana de la ghiseu’. Deci nu mai reprezenta ‘referentialul’ fata de care trebuia sa pastreze distanta… Noah… a plecat de la ghiseu… se baga altul in fata.

Si uite asa, dupa o ora de stat la rand la posta, la un loc cu pensionari care il injura pe Basescu si kinderi veniti sa-si ia alocatia, PIERZI RANDUL! Pai sa nu le futi muma-n cur cu posta lor cu tot?! Si cu afisele lor idioate?!?!?! Nu-mi mai trebuie nici o recomandata! Sa le ziceti ca am murit alergand de mine.

PS: Postasul suna intotdeauna de doua ori. Din trompeta aia faina care e pe sigla postei?

Barbatii e prosti

Mnaziua.

Mergeam azi cu masina si ascultam Radio Romania Actualitati, emisiunea lu’ nenea Grigoriu (sa traiti dom’ Paul, tineti-o tot asa!). Si, intre alte cadrane comentate si cardane aplicate, zice nea’ Grigoriu (citat aproximativ) “O doamna in varsta din Marea Britanie si-a ucis 5 soti pentru a le incasa asigurarea de viata”
Sa-mi zica si mie cineva cam cat de prosti sunt barbatii?! Adica… OK! primul, al doilea, o neatentie, lipsa de informare… n-au alocat suficient timp comunicarii cu persoana iubita… s-au casatorit mai in graba asa, n-au apucat sa-i cunoasca si latura… malefica… Da’ de la al treilea in colo… las-o-n pula goala!! Daca nu ti se pare suspect ca e vaduva de doo ori… inseamna ca-ti meriti soarta! De al cincelea deja… ce sa mai zic?! BRAVO, mamaie! Arde-i pe fraieri!! Scobeste-i la asigurare!

Sanatate! Ca noroc au toti prostii. (sau nu chiar toti?)

Teoria relatiilor

Interesant. De la toate posturile anterioare n-am primit decat reactii de genul ‘fain’, ‘cool’, ‘tineti-o tot asa’. Cu exceptia ultimului, asta cu lista de intrebari. A fost singurul care a tras dupa el si altceva decat urari de bine. Chiar daca reactiile au fost mai degraba negative, au fost. In concluzie… ii dam inainte cu depressingshitz serioase. Hehe

Teoria relatiilor.
Exista un teorie economica numita ‘utilitarism’. Care, culmea, isi bazeaza existenta pe notiunea de ‘utilitate’. In sensul utilitarismului, simplist spus, utilitatea este modalitatea de a cuantifica placerea produsa de consumul unui bun sau al unui serviciu. Sau a unui pachet de bunuri sau servicii. Isi are rost incercarea asta de masurare dintr-un motiv elementar: placerea produsa de consumul unei banane este diferita de la individ la individ. Un membru al fan-club-ului ‘banana maniacs’ ar fi in pragul orgasmului, in vreme ce un alcoolic ar fi in cel mai bun caz indiferent. Daca nu chiar deranjat ca n-are loc de banana sa mai bage niste alcoale la matz. Ocazie cu care constatam ca utilitatea poate fi si negativa. Deci utilitatea e diferita de la individ la individ relativ la acelasi produs. Si, de asemenea, diferita la acelasi individ, pentru produse diferite. Acuma… sa definim indiferenta. ;) Un individ este indiferent fata de doua produse in momentul utilitatile produse de consumul celor doua produse sunt egale. Ii e tot aia ce baga in el. Bere sau vin. Banane sau capsuni. Cam asta ar fi, in mare, ideea cu utilitatea. De ce am expus problema aici? Pentru ca pot :P Bine, si de asta, dar nu asta m-a manat in lupta de la inceput… Putem sa dezvoltam o teorie a relatiilor bazata pe utilitarism. Sa purcedem, dara.

Prin consumul unei relatii, cei doi parteneri ‘capata’ o anumita utilitate. Una compusa :) si nu neaparat din aceeasi termeni. Adica: utilitatea pe care barbatului i-o produce… sa zicem… activitatea sexuala este de o valoare x. Adormitul cu ea alaturi, y. Trezitul dimineata langa ea si privitul la dansa cum doarme, cu urme de la asternut pe piele si o balutza scurgandu-se din coltul guritzei, -z. Si lista poate continua. Suma e pozitiva. Sa zicem m (de la male). Pentru ea, utilitatile sunt diferite de ale lui, la consumul acelorasi bunuri si servicii si le are si pe ale ei, individuale. Sex x’, adormit y’, sforait -z’, samd. Total pozitiv: f (female, that is). Acuma… se pleaca de la premisa ca suma utilitatilor e pozitiva. Daca e negativa, se rupe din start. Daaaar! Chiar si in conditiile in care sumele utilitatilor sunt pozitive la ambii parteneri, avem o posibila problema. Conditia ca relatia sa mearga pe termen lung e ca sumele utilitatilor partenerilor sa fie egale. Daca nu, apar discutii de genul… nu te implici suficient, eu pun mai mult suflet decat tine in relatia asta… de la o vreme mi se pare ca ma neglijezi… Remarcati ceva? Suna a replici de femeie, nu? :D Exista si un motiv. Utilitatile care duc suma femeii in sus sunt legate mai mult de aspecte greu de masurat, mai putin palpabile. Atentie, tandrete, devotament, implicare. La barbati, e mai simplu. Caci la ei nevoile care primeaza sunt cele concrete. Basics. Mancare, bautura, sex, televizor, tzoale curate si calcate… Simple stuff. O ia sus si gateste bine? Se califica. E tandru si-mi aduce flori? E ok! Yupiiiieeee \:D/ Curios ar putea sa para ca relatiile merg, chiar si in conditiile in care, aparent, criteriile sunt incompatibile. Si totusi, merg. Utilitatea produsa lui de o masa buna si un oral reusit (secretul unui oral reusit pare sa fie sa fii la capatul corect al pulii. care e capatul corect? guess) este echivalenta cu cea produsa ei de o mangaiere tandra pe ureche si un buchet de flori de camp radiind prospetime. E un echilibru. Ca unora li se pare corect si altora nu, eeeee… tocmai asta e faza. E vorba de utilitate. Iar utilitatea e diferita la indivizi diferiti (culmea) cu privire la consumul aceluiasi bun.

Deci: ragaie ca porcu’ si se baseste in somn? imi aduce flori? a+b>0? putem incerca. in urma incercarilor, a+b-ul meu e egal cu a+b-ul ei? Mere treaba brici. Nu e? /:) Nu se implica suficient. JET!
Dixit!

PS: Dragostea este triumful imaginatiei asupra ratiunii.

Lista de intrebari

De ce, din cand in cand, in viata, trebuie sa facem ceva? Ceea ce ‘trebuie’! Nu ceea ce vrem… De ce, la un moment dat, trebuie sa ne maturizam? De ce trebuie sa ne asumam responsabilitati? De ce unii au voie si altii nu? Nici nu conteaza ce-au aia voie. Altii n-au. E suficient. Cine a stabilit ce ai si ce nu ai voie? Si cine i-a confirmat deciziile? Cine e in masura sa-mi spuna mie ce trebuie sa fac si ce nu? Si de ce altcineva mi-ar spune gresit? De ce legaturile de sange creaza si relatii de obligativitate? Si de ce anii in plus inseamna drepturi in plus? Nu se poate ca unii oameni, uneori (nu toti si nu tot timpul, sa fim rezonabili) sa ia decizii de capul lor? Exista oameni care fac ceea ce simt si sunt, in acelasi timp, incadrati in societate? Si pana la urma, ce inseamna sa fii incadrat in societate? De ce-as fi? Ce avantaje ii aduce unui om sincronizarea cu standardele sociale? Il fac mai placut? Doar banal. Si chiar si daca l-ar face mai placut, mai popular, mai atractiv… il intereseaza? Ce e de preferat? Sa fii placut in societate sau sa te placi pe tine insuti? Pana la ce nivel suntem animale sociale? Cand incepe sa primeze confortul interior, in detrimentul celui exterior? Si, odata ce ti-ai stabilit granita asta, ce drept ar avea cineva sa ti-o critice? Sau sa ti-o mute cu forta? In momentul in care cineva vrea sa-ti mute granita confortului interior si s-o impinga mai spre interior, este agresiune? Esti in razboi? Cum s-ar defini un NATO al confortului interior? Un grup de oameni ale caror granite ale confortului interior nu se suprapun? Nu intra in conflict? Si de ce, chiar si in situatia asta, apare vreun Osama bin Laden social care isi baga avionu’ in confortul tau interior si iti da in cap cu cartea sfanta a manierismului social? De ce se gasesc tot timpul oameni amabili care te sfatuiesc ce e bine? De ce nu te asculta nimeni, niciodata, atunci cand chiar ai avea ceva de spus? Si de ce te asculta atunci cand n-ai nimic de spus? De ce se bucura oamenii cand ai necazuri? Si de ce n-o recunosc? De ce sunt tristi cand iti e bine? Si de ce n-o recunosc? De ce mint oamenii? De ce ne-a transformat societatea in niste prefacuti si in niste mincinosi? De ce nimeni nu recunoaste sincer ca-l doare in cur de restul si se gandeste doar la el? Pentru ca nu e asa? Ne gandim si la altii? Probabil ca da. Cu o mentiune: daca ma gandesc la altii, mie ce-mi iese? Am ceva de castigat din altruism si conformare cu standardele sociale? Si ceea ce am de castigat, e mai mult decat am de pierdut? Daca da, probabil ca putem fi fiinte sociale. In societate. Si de ce mi se pare ca s-au stabilit niste standarde chiar si in materie de punct de echilibru intre ce pierzi si ce castigi? Toata lumea are punctul de echilibru in acelasi loc? Ce poti face daca echilibrul tau e in afara standardelor? Intri in conflict cu toata lumea? Ce pierzi? Ce castigi? Se muta punctul propriu de echilibru daca esti in conflict cu toata lumea? Daca toata lumea e de acord cu punctul tau de echilibru, n-ai nici o problema. Nici o presiune. Daca punctul tau de echilibru e aiurea, in afara acceptabilului dpdv social, toata lumea e impotriva ta. Toti pun presiune. Cata presiune poate duce echilibrul tau? Si la ce nivel de presiune cedeaza? Cu cat echilibrul e mai stabil si tu mai incapatanat si mai rezistent la presiune, cu atat presiunea creste. Iar cand echilibrul se rupe, presiunea fiind foarte mare, te duci dracului cu totul. Exista o limita cand iti dai seama ca daca mai creste presiunea, se va rupe si te duci la vale rau de tot? Si atunci… ce faci? Mai multi punctul de echilibru inspre societate, sa scazi presiunea? Cum e de preferat? Sa faci o concesie mica si sa supravietuiesti sau sa rezisti si sa mori, in cele din urma, strivit? Exista cineva care se uita la tine si intelege lupta ta? Sau toti te privesc si dau din cap intelept, a mustrare, si apasa si mai tare: trebuie sa-l aducem pe calea cea buna! trebuie sa-l dezindividualizam! trebuie sa-l omoram? Who gives a fuck?! Cat timp faci ceea ce trebuie, te poate acuza cineva de rezultate? Eu am facut ceea ce trebuia sa fac! De unde sa stiu ca o sa se intample asa? Ar trebui sa-l intrebati pe cel care a stabilit ce trebuie facut cum de s-a ajuns aici… De ce ma intrebati pe mine? Eu fac ce trebuie, nu gandesc. Si atunci, tu, care esti sub presiune, pe care toti incearca sa te aduca pe calea cea dreapta, ce faci? Cum te aperi? Daca te mai aperi si n-ai murit inca… Incerci sa-l convingi pe fiecare in parte ca ai si tu partea ta de dreptate si de drepturi? Si daca ai argumente solide, in viziunea ta, cum raspunzi la: da, te inteleg, dar in viata mai trebuie sa faci si ce nu-ti place? Intorci spatele si pleci? N-ai unde sa intorci spatele. In spatele tau e alt binevoitor. Si in toate spatele-urile pe care crezi ca le ai, e cate un binevoitor. Ce faci? Ce faci? Ce faci? Ce faci? Ce faci? Bine fac. Tu? Si eu. Ai tai? Bine, si ei. Dar ai tai? Si ei. Si altfel, ce mai zici? Nu mai zic nimic. Pai de ce? Ca m-ati omorat. Cine? Voi. Care noi? Voi, restul, lumea, oamenii de bun simt, cei care tineti la mine si ma sfatuiti de bine. VOI. Bine… Altfel? Toate bune? Da, toate bune. Si, ce mai zici? Nimic. Nu mai zic nimic. Pai de ce? Ca nu mai conteaza. De ce nu mai conteaza? De ce-ar conta? Pentru tine conteaza ce am eu de zis? Ce-ai mah?! Vorbesti tampenii. Da. Tu? Ce mai zici?…

P.S.: Pentru cei apropiati, care ar simti nevoia sa-mi zica o vorba buna, considerand ca am probleme, n-am telefon, n-am messenger, n-am nici pe dracu’. Sunt bine. Voi? Ce mai ziceti?

Prostitutzio in integrum (fiscalis speaking)

Am executat o sticla de vin. Deci e momentul sa ma exprim liber.

Avand in vedere ca ziua in care legalizarea prostitutiei se apropie vertiginos, in opturi lascive si salturi ludice, m-am gandit sa-mi aduc si eu umila contributie. Nu, nu financiara. Una logistica. De management.

De multe ori mi-am pus problema de ce se discuta de tarifele la curve in termeni de ‘ora’? E atat de relevanta durata din punctul de vedere al clientului? Eu zic ca nu. Importanta e actiunea!
In concluzie, umflu… pieptul si zic: ar trebui instituit un instrument de masura numit kilometraj pentru pizda. De ce sa platesti cu ora daca tu ii dai ca nebunu’ 10 numere in 2 minute?! Acuma… sa ne gandim si la uzura femeii… Vine unu’ si ii executa juma’ de kilometru de pula in juma de ceas. E acelasi lucru cu pensionarul care o tine la povesti 55 de minute din ora platita si dup’aia ii pupa mana? NU!

Deci, kilometraj, tata! Ca la taximetrie! 5 lei pornirea. Ai intrat in camera, ai pus albastrica pe masa. 50 de lei ora de stationare. Ca daca ai chef de povesti, doar n-o sa fie gratis?! Siiii… nu stiu…. 1 leu metrul. Se taxeaza doar dus. Nu si intors. Ca nu suntem in afara orasului… Problema care apare in cazul tarifului tip taxi e lungimea organului. Daca o are de neam prost, da de trei ori din cur si a facut metrul. Si vine un parlit de japonez care da la buci de lesina si face juma’ de metru intr-o ora. Avem o problema.
Solutia ar fi un coeficient de corectie. De tip discount sau adaos. Inainte sa intre la maciuci, clientul prezinta un certificat medical, contrasemnat de un laborator de metrologie si masuratori autorizate, care sa precizeze lungimea penisului. Pe loc, cu ajutorul unui soft specializat, pus la dispozitia pestelui de catre autoritatea fiscala, se calculeaza discountul sau adaosul. Presupunem ca lungimea medie a penisului, publicata de Institutul national de statistica (erectica?), este de 15,5 cm. In urma unui calcul elementar (sa ma mut putin in excel…), fiecare 0,5 cm in sus sau in jos fata de medie reprezinta o diferenta aproximativa de 3% in ceea ce priveste numarul de batai din cur pe metrul de pula executat. Deci, pe cale de consecinta si in baza documentatiei atasate de client, o pula de 17,5 cm, utilizata cu pauze de 1 minut la fiecare 5 minute de gimnastica, cu o frecventa de 45 de batai din cur pe minut, vreme de o ora, te duce la urmatoarea cheltuiala:

S = TP + p*n*TS/60 + TM/100*(1+0,03*(LP-LM)/0,5)*LP*NB*(60-p*n)

Unde:
S = cheltuiala respectiva; TP = tarif pornire; p= durata pauzei; n= numarul de pauze; TS = tariful de stationare; TM = tariful pe metru; LP = Lungimea pulii; LM = Lungime medie; NB = Batai pe minut.
Adica fix 454,33 lei. Pare mult? Putem combina. Tariful pe metru pentru oral sa fie 2 lei, analul 3 lei/metru? Faceti o combinatie rezonabila de minute de bataie si de pauze si ajungeti la un tarif rezonabil, zic eu…

Dixit!

P.S.: Daca Alina Plugaru e supranumita Regina Porno, mama ei se califica pentru supranumele de Regina Mama porno? Are vreun sotz pe post de Printz Consort Porno? Eniuei… Tarifu’ e tarif. Maxim 5% in plus pe metrul de pula acumulata, spor de titlu nobiliar. Si 50% discount pentru lascivitatea musculaturii vaginale. :P

Despre sex, numa’ de bine

Mneatsa,

Nu stiu daca ati remarcat o rubrica pe pagina noastra, numita ‘Da-ne o bere’. Acolo sunt reclame si daca lumea da click, noi castigam bani. Pana acum am strans vreo 10 dolari, deci suntem pe cale sa ne luam chiar vreo 10 beri, daca o sa putem sa scoatem banii astia in vreun fel. Da’ nu asta e ideea… Ideea e o reclama aparuta acolo. In momentul asta, e fix prima in lista.

Controleaza-ti orgasmul
EjaControl te ajuta sa ejaculezi cand vrei tu! Produs garantat 100%
www.EjaControl.ro
Sa si citam cate ceva de pe site-ul cu pricina…
EjaControl este un produs natural din plante medicinale si vitamine, in forma de capsula. Ofera solutionare instanta pentru controlarea ejacularii (premature sau intarziate). Indiferent daca suferiti de ejaculare precoce sau de ejaculare retardata (intarziata), sau doriti doar sa prelungiti actul sexual, produsul ideal pentru dvs este EjaControl. Are o formula speciala care actioneaza rapid in creier si da control 100% barbatului asupra ejacularii. Administrat cu 45-60 de minute inainte de actul sexual, se dizolva repede in organism, si ofera exact ce-si doreste fiecare barbat: control asupra ejacularii, partide sex de lunga durata, cea ce are ca urmare cresterea placerii pentru ambii parteneri sexuali.

Sa incercam sa intelegem… Ca ejacularea precoce este pentru mine un etalon de viteza si mi-ar parea rau sa-si piarda semnificatia… ma rog… trecem peste… Desi… n-o sa mai pot sa zic: ‘Ce zici ce repede m-am intors de la cumparaturi? Sunt mai rapid ca ejacularea precoce!’ Dar… ejacularea retardata?! Cam multe contradictii… S-o luam in ordine inversa. Daca cleentul sufera de ejaculare retardata, e putin probabil sa isi doreasca partide de sex de lunga durata. Suspectez ca da din cur si se intreaba… ‘oare nu se mai termina odata?’ De unde stiu ei ca o partida de lunga durata are ca urmare cresterea placetii pentru ambii parteneri sexuali? Din experienta mea de misogin nerecunoscut… barbatii nu dau doi bani pe durata. Credeti ca in focul actiunii un barbat e preocupat de control si de felul in care combinatia aia naturala de plante medicinale si vitamine ia in stapanire creierul lui si el devine o masina de ejaculat la comanda?! Chiar… Care o fi comanda? Ejac!! ? Si de unde dracu stie el cand e cazul?! Il ajuta tipa?
Oare pastilele astea au efect, asa, de aiurea? Mergi pe strada si vezi o gagica buna… si-ti da prin cap… ar merge o ejaculare… HAP, pastila, viraj dreapta dupa chioscul de ziare, comanda rostita printre dintzi (EJAC, madafaca!!!), pauza scurta (si linistita, la ce zgomot e pe strazi in mod normal) si revenire in trafic, zambitor, cu o privire usor bovina, gata sa recomande oricui EjaControl.
Intrebari imi vin in cap cu duiumul… Daca dai comada de ejaculare si in ultimul moment te razagandesti?! Apesi EjaCtrl+Del? De ce e nevoie de 45-60 de minute inainte de actul sexual? De unde stii cand o sa se intample? Si de ce 45-60? Ai 15 minute marja pentru ejaculare? De unde stiu astia de la EjaControl cat dureaza preludiul?! Daca se pupa cu aia pana trece efectul capsulei? Si de ce se cheama capsula? cappula ce avea?

Oricum, barbatii au o singura chestie in cap, in timpul actului sexual. Oare unde termin?! Nu cand! Credeti ca mai e loc in creierul lui (cine dreaq e LeBrein?!) pentru control si alte ierburi medicinale? UNDE?! UNDE TERMIN!?!??! Medicamentul asta minune e pentru femei. Ala pentru barbati trebuia sa se cheme EjaTarget! Oferim Ejaculare la punct fix. 100% garantat. BULLS EYE!!! sau ma rog… variante… Ochiul soacrei pentru aia insurati, Gura dusmanilor pentru manelisti… etc, etc…

La revedere si ejaculare precisa va doresc domnilor, respectiv retardata, doamnelor… Auzi bre la ei, retardata… Eu nu sufar de ejaculare precoce! Ok, retardatule!

PS: FUCK YOU, RETARDS!! I CUM ON YOUR EJACONTROL PILLS! HAHAHA

Ins(ane)tantanee romanesti...

Mneatsa

Prin natura job-ului pe care il execut in mod platit si fara prea mare entuziasm, bantui. Respectiv, umblu prin tara. Prin mai toata tara. Zilele trecute, ieseam din orasul Targu Neamt spre Suceava. Taman la iesire, pe un damb falnic, se inalta un liceu cu aspect… hmmm…. fara nici un aspect. Arata cam ca o darapanatura spoita. Ce mi-a atras atentia a fost numele liceului. Colegiul tehnic “Ion Creanga”. A trebuit sa trag pe dreapta sa meditez. Oare pe o raza de 50-100 de km in jurul urbei nemtzene nu s-a nascut in ultimii 2000 de ani nici un inginer care sa merite cat de cat o asemenea onoare? Adica… totusi… e colegiu tehnic… TEHNIC! Sau te pomenesti ca specializarile in care sunt scolaritatzi blondutzii din zona sunt atat de indisolubil legate de lumea humuleshteana ca n-au avut de ales?… Sectii si specializari: ‘Legatorie de ceasloave – cu specializarea omorat mushte (an terminal)’; ‘Acordat buhaiuri’; ‘Impletit motocei – an terminal: motocei persani (pentru pisicile cu acelasi nume)’ si, bineinteles, pentru a onora numele patronului spiritual, ‘Zambit la soare – an terminal meteorologie/hidrologie aplicata’.

Deci… sa’nebunesc! Daca un colegiu tehnic se poate numi Ion Creanga, inseamna ca se deschid posibilitati nelimitate… Si chiar si asa, s-ar putea intui macar o legatura vaga intre nume si specializare…
Colegiul Sanitar ‘Mihai Eminescu’ – specializare dermato-venerice.
Liceul Industrial de Masini Unelte ‘Adrian Mutu’ – specializarea Aston Martin, unealta de spart tarla de gagici.
Grupul Scolar pentru Industrie Usoara ‘Traian Basescu’ – specializare confectioner carpete cu rapirea din serai si blugi Pyramid (pour les connaisseurs) (FARA POLITICA!!!).
Colegiul National ‘Laszlo Tokes’ – fara specializare, e suficient ca-i national.
Care este. Cu diverse ocazii voi mai impartasi din minunile patriei noastre dragi. Ceea ce va doresc si dvs, pe aceasta cale virtuala.

Mnalarevedere!

P.S. (ca era sa dau ‘publish’ unui text virgin de injuraturi…) Oare in cate secunde pot ajunge la Mach 3 dupa ce opresc masina in centrul orasului Strehaia si urlu din toata inima “SA-MI SUGA PULA LEO DE LA STREHAIA!!”?

Obzecistii mamii lor (the final cut)

E in 3 episoade. In masura in care va puteti coordona rationamentul aritmetic cu mouse-ul, incepeti de mai jos, cu primul episod…

Pentru cei dezinteresati: Gabriel Dorbantzu – Hai vino iar in gara noastra mica: ‘Sunt ca o harpa trista/ Uitata intr-o gara’ (Corina Idaho are un covrig cu susan pentru punctul marcat); Savoy – Domnisoara: ‘Daca azi ti-ai cumpara un cerb/ Fara frunze n-as veni la tine’

Milioane de intrebari in legatura cu scriitorii de versuri din perioada anilor obzeci. Ca scriitorii obzecisti sunt altceva, slava Domnului, pare evident. Spicuiesc din gandurile care m-au impresurat in momentele ascultarii semi-evlavioase ale acestor creatii de exceptie ale muzicologiei romanesti ante-revolutionare (sa-mi bag pula, ce elegant ma exprim!):
1. Presupunem prin absurd ca exista un instrumentist roman care calatoreste cu trenul prin tara, tarand dupa el o HARPA! Pe ce traseu a calatorit respectivul in asa fel incat a fost nevoit sa schimbe trenul? Nu stiu daca exista filarmonica sau teatru liric sau opera sau mai stiu eu ce spatiu cu acustica studiata la… Ciulnitza, de exemplu. Dar sa nu fim carcotasi. Calatorea omu’ de la Timisoara la Tulcea si a schimbat trenul in… Ploiesti Sud, sa zicem. OK! OK! Mi-l imaginez coborand din tren in Ploiesti Sud, tragand din tren harpa, lasat pe spate, babe privind cu mana la gura si plasele de rafie intre picioare, pe peron. Chiosc non-stop, bere la pet, cafea la pahar de plastic, vodca la sticla plata de plastic, scandic (majuscula ar fi o onoare deshantzata). Cam cat ar trebui sa bea respectivul interpret de muzica culta sa se imbete in asa hal incat sa-si uite harpa in gara?! Tu sa fii harpist… te urci in tren. Te pipai: telefonul e, portofelul e, sacosa cu camasa cu plastron si papion, e… Parca mai era ceva… SA-MI FUT UNA!!! AM UITAT HARPA PE PERON!!! Pe cale de consecinta, harpa, un instrument prin excelenta sensibil, e trista. Eu sa fiu harpa si sa ma uite porcu’ ala betziv intr-o gara… as avea sufletul frant. Sau macar cateva corzi blegite. Si totusi, este trist in lume…

2. Ai o gagica. Pare normala. Ai suspecta-o de o amicitie conventionala cu… pisicile. Ea, originala, isi ia un cerb. Stupefactie!!! Parea normala. Ce femeie intreaga la cap si-ar cumpara un cerb?! Adica… te afli in fata inexorabilului: iti trebuie un pet. Te duci la pet-shop. Broaste testoase? Mmmmmnu…. Acvariu, trebe schimbata apa, sunt apatice, nu par sa comunice nici macar subliminal… Pesti? Cam aceeasi chestie, chiar daca arata ceva mai rezonabil… Pisici? Sunt rele, neascultatoare si dominatoare, isi tocesc ghearele de mobila… Caine? Lasa par, trebuie scos la plimbare, pureci, zgarda, botnitza, castrat, periat, futut, scamosat… AAAAHHHH!!! Ce dilema!! Si intervine vanzatorul, omniscient si binevoitor: ‘Domnisoara, iazurile fierb, florile decad in serpentine, va rog sa-mi dati voie sa va fac o sugestie. Ultimul boncaluit in materie de pet-fashion la Milano! UN CERB!’ Tipa se lumineaza. Toate problemele de mai sus, cu broaste, pesti, pisici sau caini dispar ca fumul. Cerbul e raspunsul la toate frustrarile mele legate de comunicare, asociere, relatii interpersonale si zoofilie. Si isi ia un cerb. OK…. Trecand peste faptul ca, daca gagica mea si-ar cumpara un cerb, m-as duce EU la un control specializat pe zona de la gat in sus a corpului, ca am fost atat de orb sa ma inhaitez cu nebuna asta…. ce fac?! Ma fac ca nu observ incompatibilitatea cu sanatatea mintala a gagicii mele si ma decid sa fac un gest tandru si impaciuitor, aproape parintesc, si ma duc sa-i vad pet-ul. La casa noua, te duci cu un storcator de fructe, un tirbushon, ceva… La copil mic, cu o jucarie tembela, colorata si zornaitoare, menita sa-i stimuleze simturile micutzului si sa duca simturile parintilor pe culmi pe care nici nu le banuiau a fi in zona tangibilului… La un cerb? Cu ce gura politiei te duci?! Cu o punga de frunze?!?!?!? Presupunem ca idiotul din melodia respectiva nu e brigadier silvic, sa fie priceput la salbaticiuni. E un vac crescut la bloc, decretzel decrepit, imbecilizat de beton si prastii cu bile de rulment. CU TOATE ASTEA!! Imi aduc aminte ca, pe vremea aia, rar calcai intr-o casa care sa n-aiba la loc de cinste, pe peretele cel mai vizibil, sub cuvenita icoana cu candela electrica, O CARPETA. Daca o nimereai pe aia cu rapirea din serai, cu tziganci cu tzatze mov si cai cabratzi epileptic, bateai la usa la vecinul de langa. Si sigur o nimereai pe aia cu cerbii la pascut, cu cabanutza cu lumanare la fereastra in fundal si cu luna plina cu halou rastignita in coltz. Lacul cu valuri firave. & stuff. Elementul relevant: n-am vazut niciodata un cerb ridicat pe picioarele din spate, rozand cu pofta frunze din copaci. Concluzia: daca i-a dus frunze cerbului in loc de iarba, chiar o merita pe cretina aia… Si au trait fericiti pana la adanci batraneti. Si au avut un trofeu de cerb de
record mondial, asezat cu evlavie pe un pat de frunze moarte. Si o casa de copii. Idioti, desigur…

Dixit!

P.S.: De ce nu se mai face muzica  asa ca altadata? Moculesculeeeee, Tzeiculeeeee, Ioanioneluleeeeeeee!!!!! /me se zbate in chinuri groaznice

Obzecistii mamii lor (reloaded)

fachin’ bec

Context: carciuma de langa iasi. complexul de agrement Ciric. Hotel apatic, fara personalitate. Mobilier visiniu, mocheta portocalie. Restaurant imens, multe mese, toate la fel: rotunde, 8 locuri. Un client: LeBrein. Un SINGUR client in restaurant. Chelnerita, spre 50 de ani, 1,85 m, cel putin 120 de chile, doamna Sandica (conform bonului fiscal, rubrica ‘ospatar’). In ciuda contextului, doamna Sandica serveste ireprosabil, converseaza vioi, are haz, se vede ca a carat afara din carciuma multi betzivi la viata ei, dar a servit si oameni cu sprancene exigente. Surprinzator.

Ciorba radautzeana foarte buna, tochitura moldoveneasca peste medie… Siiiii…. vinul :D Feteasca Neagra de Bucium. Citesc eticheta si decad in admiratie: ‘Soi din partile Moldovei, Feteasca Neagra poate fi considerata fala vinurilor rosii iesene, cu precadere a celor de la Uricani. De un rubiniu deschis (paranteza: culorile astea…), degajand un parfum suav, cu adieri florale, ca vin tanar si amintind de cuisoare si cafea, pe masura maturarii, Feteasca Neagra cultivat pe dealurile Buciumului este in final un vin catifelat, antrenant si prietenos. Este un bun partener al preparatelor din carne si al branzeturilor fermentate.’ Semnat: Oenolog, Prof. univ. (as) dr. ing. Gh. Anghel. NENEEEEEEEEEAAAAAAAAAA!!!! Cati bani ti-au dat oamenii astia pentru tecstul asta?! S-o luam metodic… Putem trece cu ingaduinta peste dealurile Moldovei (hovering recommended), culoare (io tot zic ca-i visina putreda) si aroma suava. Faptul ca in tineretea lui aminteste de cuisoare si cafea… ce sa zic… fara zahar, cu lapte, pls. Aromele astea sunt asa de relative… In primul rand, nenea Anghel ma indoiesc ca a degustat vinul imbuteliat. Probabil ca a balanganit in lumina becului din hrubele Buciumului colectia speciala. Una la mana. Si doi roman de tipar, bold, italic, ma indoiesc ca colegii (cacofonie surprinzator de potrivita pentru a-mi exprima frustrarea) sai oenologi capabili sa adulmece cafeaua, vor adulmeca cafeaua (ha!) din aceleasi sticle. Bine ca nu sunt pedofil. In materie de vinuri ma declar gerontofil convins. Deci: catifelat, antrenant, prietenos, la maturitate. Un complex de calitati care ma duce in pragul unei febre musculare. Catifelat: abdomenul se relaxeaza, mainile aluneca molatec pe langa corpul flasc. Zambet tamp. Antrenant: suge burta, tzopaie semi-isteric. Prietenos: oare ce vrea asta de la mine de e asa prietenos, fara un motiv aparent? Usoara crispare… Oricum… Faptul ca este un bun partener al preparatelor din carne imi inspira ceva incredere. Oricine se ihaiteaza cu carnea e ok. Cat despre branzeturile fermentate… De unde discriminarile astea?! Adica branzeturile nefermentate ce-au?! N-am fost niciodata un branzetolog pasionat, asa ca-mi permit o intrebare imbecila: trecerea de la lapte la branza nu se face prin vreun fel de fermentare? Nu conteaza. Oricum, complex vin. Incarcat de contradictii, aproape la fel de mult ca si doamna Sandica… GATA! Contextul e construit. Sa trecem la subiect… LOL. Cred ca pun post nou pentru subiect… ca deja contextul e prea lung…

Obzecistii mamii lor (part one)

Mnaseara. De mult ma preocupa doua melodii din perioada anterevolutionara. Si cum m-am hotarat sa scriu despre asta, simt nevoie sa beau ceva inainte, asa, pentru atmosfera…
<pauza de cumparaturi. brb>
<pauza de cumparaturi s-a transformat in pauza de baut la locul vanzarii. bbl (sper sa fiu suficient de coerent cand revin)>

back. este ora 3:08. aici radio romania postctualitati. n-a fost nici o ora exacta. oricum universul bantuie dupa reguli numai de el stiute. ce rost are sa dai ora exacta? whisky, vin, bere, vine, bere, whisky. o combinatie corecta. m-am imbatat ca o servitoare… va rog (daca nu ar fi considerat un gest de prea mare ingamfare: TEMA) sa ascultati doua melodii: http://www.youtube.com/watch?v=W61DqUEZwyQ – Savoy – Domnisoara si http://www.youtube.com/watch?v=X5PrrW-X9IM – Gabriel Dorobantzu mai vino iar in gara noastra mica… . Oare o sa ghiciti cele doua versuri din fiecare melodie care mi-au tulburat somnul? Sunt sigur ca da. Sunt prea beat. Atept imeiulri. Sa executam un blog interactiv! WTF?!

Agentul economic cu codul unic de indentificare 4882685

Cum ziceam… Agentul economic cu codul unic de indentificare 4882685… S.C. Bunavestire S.R.L., J04 / 1811 / 1993… Bacau. Poate n-o sa va vina sa credeti, dar actionari sunt doi clerici ortodocsi (sotiile inaltilor prelati ai bisericii se numesc prelate?). Obiectul principal de activitate, conform clasificarii CAEN, Editarea cartilor. Exceptional de inspirat nume de firma. Poate ar fi fost mai in spiritul acestui nume deosebit o activitate de genul… agentie de stiri. Sau agentie de informatii... Serviciu de posta rapida (exclusiv pentru vesti bune, desigur…)?

Din vremuri imemoriale, preotimea a prosperat. Si-au facut firme? Cu atat mai bine. Macar platesc si ceva impozite la stat. Nu baga chiar tot la burdihan… Si daca tot e sa fie, ar trebui sa-si faca niste firme haioase, legate indisolubil de activitatile comerciale, productive sau de servicii prestate. Care este… sau care ar fi si-ar suna bine, parerea mea…

S.C. Sfintii arhangheli Mihail si Gavril S.R.L. – doi asociati, prestari servicii reparatii blitzuri, artificii de sarbatori laice si religioase, dresura de balauri, talmacire visuri si servicii diverse de magie la nunti, botezuri si parastasuri.
S.C. Inaltarea S.N.C. – companie de curse aeriene charter, aeromodelism, planorism, zmeie, bungee-jumping, parasutism si parapantism viteza in coasta.
S.C. Cei 40 de mucenici S.A. – fosta fabrica de panificatie si patiserie, privatizata prin metoda MEBO, prin achizitia actiunilor de catre cei 40 de salariati.
R.A. Nasterea Domnului – maternitate pentru baieti.
S.C. Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul S.R.L. – abator (nu cred ca e nevoie sa dezvolt)
S.C. Schimbarea la fata A.F. – Salon de cosmetica supervizat cu blandetea si vigilenta caracteristica de doamna prelata.
P.F.A. Teoctist (P.F.A. like in persoana fizica autorizata, nu Prea Fericitul Anterior) – demolari profesionale.

Daca tot am ajuns la sarbatori, nu ma pot abtine (si nici nu vad de ce as face-o) sa nu citez o pleiada de sfinti care m-au induiosat numai cand m-am gandit la ce copilarie nefericita trebuie sa fi avut. Intr-un fel, cand esti obiectul mistourilor legate de numele tau, iar, iar si iar again, nu e de mirare ca te retragi din societate si ajungi la experiente mistice, revelatii religioase si alte chestii d’astea din sfere inalte, inaccesibile mirenilor, care, in cele din urma, au darul (daca nu altceva, macar asta) de a te propulsa in calendarul crestin ortodox. Ingrati parinti… si haiosi, in acelasi timp… daca le-au dat asa nume… Deci… citez: Sf. Mc. Teopempt, Cuv Sinclitichia, Cuv. Varsanufie, Sf. Ier. Mart. Teofilact (cu Biffidusss Essenssisss), Sf. Mc. Hrisant, Sf. Mc. Eupsihie, Sf. Ap. Sosipatru, Sf. Mc. Acachie, Sf. Mc. Metodie, Cuv. Lampadie, Sf. Mc. Evdochim,, Sf. Mc. Evsignie, Sf. Mc. Evplu, Sf. Mc. Fotie, Cuv. Clodoald, , Sf. Mc. Evlampie, Sf. Mc. Chelsie si Protasie (oare o sa ajunga Protasov antrenor la Chelsea?), Sf. Mc. Ermoghen si Eugraf, Sf. Prorooc Agheu (aka A.G.) si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista si favoritul meu, Sf. Mc. Panfutie. Haiosi parinti, cum ziceam.

Bibliografie: www.mfinante.ro si www.calendar-ortodox.ro , site care are un home page evlavios si simpatic in acelasi timp, prin alaturarea de termeni. Iiiiiiiigzampelz: “Minunat este Dumnezeu întru sfintii Lui.” (Psalm 67, 36); Scriptul de calendar pentru webmasteri, cu 5 variabile de design, care are un link (new window) catre fisierul corespunzator audio mp3 de sinaxar al zilei, a trecut de 190 utilizatori [ianuarie 2008].;
Acest site de calendar crestin ortodox a fost creeat prin osteneala mai multor persoane. Daca l-ati gasit folositor, pomeniti-i la rugaciunile voastre si pe cei care au ostenit si ostenesc: Mihaela – care a copiat cu migala listele de sfinti ale fiecarei zile din Mineiele pe lunile mai-decembrie, Mihaela (o alta) – care a tradus (si traduce) vieti de sfinti din engleza si din franceza, Cosmin – care si el a tradus (si traduce) din engleza vieti de sfinti, Luminiţa – care si ea a tradus (si traduce) din engleza vieti de sfinti, Ştefania – care a lucrat cu migală face trecerea la diacritice româneşti, Anca – lucreaza cu migala la trecerea in diacritice românesti, Emanuel – care lucreaza la noua varianta a sitului, în PHP si, din nou cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista, pr. Iulian – designer si webmaster.
lol, ca sa zic asa
Daca doriti sa contribuiti, sistematic sau ocazional, la îmbogatirea acestui calendar – proiect în cadrul Asociatiei Webmasterilor ortodocsi “OrtodoxRoNet” -, scrieti preotului Iulian Nistea la adresa inistea@yahoo.com.

Asociatia Webmasterilor ortodocsi rulz! Sf. Muc. Networchie face tumbe in mormant, I guess.

P.S: Amin.