Interesant. De la toate posturile anterioare n-am primit decat reactii de genul ‘fain’, ‘cool’, ‘tineti-o tot asa’. Cu exceptia ultimului, asta cu lista de intrebari. A fost singurul care a tras dupa el si altceva decat urari de bine. Chiar daca reactiile au fost mai degraba negative, au fost. In concluzie… ii dam inainte cu depressingshitz serioase. Hehe
Teoria relatiilor.
Exista un teorie economica numita ‘utilitarism’. Care, culmea, isi bazeaza existenta pe notiunea de ‘utilitate’. In sensul utilitarismului, simplist spus, utilitatea este modalitatea de a cuantifica placerea produsa de consumul unui bun sau al unui serviciu. Sau a unui pachet de bunuri sau servicii. Isi are rost incercarea asta de masurare dintr-un motiv elementar: placerea produsa de consumul unei banane este diferita de la individ la individ. Un membru al fan-club-ului ‘banana maniacs’ ar fi in pragul orgasmului, in vreme ce un alcoolic ar fi in cel mai bun caz indiferent. Daca nu chiar deranjat ca n-are loc de banana sa mai bage niste alcoale la matz. Ocazie cu care constatam ca utilitatea poate fi si negativa. Deci utilitatea e diferita de la individ la individ relativ la acelasi produs. Si, de asemenea, diferita la acelasi individ, pentru produse diferite. Acuma… sa definim indiferenta. ;) Un individ este indiferent fata de doua produse in momentul utilitatile produse de consumul celor doua produse sunt egale. Ii e tot aia ce baga in el. Bere sau vin. Banane sau capsuni. Cam asta ar fi, in mare, ideea cu utilitatea. De ce am expus problema aici? Pentru ca pot :P Bine, si de asta, dar nu asta m-a manat in lupta de la inceput… Putem sa dezvoltam o teorie a relatiilor bazata pe utilitarism. Sa purcedem, dara.
Prin consumul unei relatii, cei doi parteneri ‘capata’ o anumita utilitate. Una compusa :) si nu neaparat din aceeasi termeni. Adica: utilitatea pe care barbatului i-o produce… sa zicem… activitatea sexuala este de o valoare x. Adormitul cu ea alaturi, y. Trezitul dimineata langa ea si privitul la dansa cum doarme, cu urme de la asternut pe piele si o balutza scurgandu-se din coltul guritzei, -z. Si lista poate continua. Suma e pozitiva. Sa zicem m (de la male). Pentru ea, utilitatile sunt diferite de ale lui, la consumul acelorasi bunuri si servicii si le are si pe ale ei, individuale. Sex x’, adormit y’, sforait -z’, samd. Total pozitiv: f (female, that is). Acuma… se pleaca de la premisa ca suma utilitatilor e pozitiva. Daca e negativa, se rupe din start. Daaaar! Chiar si in conditiile in care sumele utilitatilor sunt pozitive la ambii parteneri, avem o posibila problema. Conditia ca relatia sa mearga pe termen lung e ca sumele utilitatilor partenerilor sa fie egale. Daca nu, apar discutii de genul… nu te implici suficient, eu pun mai mult suflet decat tine in relatia asta… de la o vreme mi se pare ca ma neglijezi… Remarcati ceva? Suna a replici de femeie, nu? :D Exista si un motiv. Utilitatile care duc suma femeii in sus sunt legate mai mult de aspecte greu de masurat, mai putin palpabile. Atentie, tandrete, devotament, implicare. La barbati, e mai simplu. Caci la ei nevoile care primeaza sunt cele concrete. Basics. Mancare, bautura, sex, televizor, tzoale curate si calcate… Simple stuff. O ia sus si gateste bine? Se califica. E tandru si-mi aduce flori? E ok! Yupiiiieeee \:D/ Curios ar putea sa para ca relatiile merg, chiar si in conditiile in care, aparent, criteriile sunt incompatibile. Si totusi, merg. Utilitatea produsa lui de o masa buna si un oral reusit (secretul unui oral reusit pare sa fie sa fii la capatul corect al pulii. care e capatul corect? guess) este echivalenta cu cea produsa ei de o mangaiere tandra pe ureche si un buchet de flori de camp radiind prospetime. E un echilibru. Ca unora li se pare corect si altora nu, eeeee… tocmai asta e faza. E vorba de utilitate. Iar utilitatea e diferita la indivizi diferiti (culmea) cu privire la consumul aceluiasi bun.
Deci: ragaie ca porcu’ si se baseste in somn? imi aduce flori? a+b>0? putem incerca. in urma incercarilor, a+b-ul meu e egal cu a+b-ul ei? Mere treaba brici. Nu e? /:) Nu se implica suficient. JET!
Dixit!
PS: Dragostea este triumful imaginatiei asupra ratiunii.
Teoria relatiilor.
Exista un teorie economica numita ‘utilitarism’. Care, culmea, isi bazeaza existenta pe notiunea de ‘utilitate’. In sensul utilitarismului, simplist spus, utilitatea este modalitatea de a cuantifica placerea produsa de consumul unui bun sau al unui serviciu. Sau a unui pachet de bunuri sau servicii. Isi are rost incercarea asta de masurare dintr-un motiv elementar: placerea produsa de consumul unei banane este diferita de la individ la individ. Un membru al fan-club-ului ‘banana maniacs’ ar fi in pragul orgasmului, in vreme ce un alcoolic ar fi in cel mai bun caz indiferent. Daca nu chiar deranjat ca n-are loc de banana sa mai bage niste alcoale la matz. Ocazie cu care constatam ca utilitatea poate fi si negativa. Deci utilitatea e diferita de la individ la individ relativ la acelasi produs. Si, de asemenea, diferita la acelasi individ, pentru produse diferite. Acuma… sa definim indiferenta. ;) Un individ este indiferent fata de doua produse in momentul utilitatile produse de consumul celor doua produse sunt egale. Ii e tot aia ce baga in el. Bere sau vin. Banane sau capsuni. Cam asta ar fi, in mare, ideea cu utilitatea. De ce am expus problema aici? Pentru ca pot :P Bine, si de asta, dar nu asta m-a manat in lupta de la inceput… Putem sa dezvoltam o teorie a relatiilor bazata pe utilitarism. Sa purcedem, dara.
Prin consumul unei relatii, cei doi parteneri ‘capata’ o anumita utilitate. Una compusa :) si nu neaparat din aceeasi termeni. Adica: utilitatea pe care barbatului i-o produce… sa zicem… activitatea sexuala este de o valoare x. Adormitul cu ea alaturi, y. Trezitul dimineata langa ea si privitul la dansa cum doarme, cu urme de la asternut pe piele si o balutza scurgandu-se din coltul guritzei, -z. Si lista poate continua. Suma e pozitiva. Sa zicem m (de la male). Pentru ea, utilitatile sunt diferite de ale lui, la consumul acelorasi bunuri si servicii si le are si pe ale ei, individuale. Sex x’, adormit y’, sforait -z’, samd. Total pozitiv: f (female, that is). Acuma… se pleaca de la premisa ca suma utilitatilor e pozitiva. Daca e negativa, se rupe din start. Daaaar! Chiar si in conditiile in care sumele utilitatilor sunt pozitive la ambii parteneri, avem o posibila problema. Conditia ca relatia sa mearga pe termen lung e ca sumele utilitatilor partenerilor sa fie egale. Daca nu, apar discutii de genul… nu te implici suficient, eu pun mai mult suflet decat tine in relatia asta… de la o vreme mi se pare ca ma neglijezi… Remarcati ceva? Suna a replici de femeie, nu? :D Exista si un motiv. Utilitatile care duc suma femeii in sus sunt legate mai mult de aspecte greu de masurat, mai putin palpabile. Atentie, tandrete, devotament, implicare. La barbati, e mai simplu. Caci la ei nevoile care primeaza sunt cele concrete. Basics. Mancare, bautura, sex, televizor, tzoale curate si calcate… Simple stuff. O ia sus si gateste bine? Se califica. E tandru si-mi aduce flori? E ok! Yupiiiieeee \:D/ Curios ar putea sa para ca relatiile merg, chiar si in conditiile in care, aparent, criteriile sunt incompatibile. Si totusi, merg. Utilitatea produsa lui de o masa buna si un oral reusit (secretul unui oral reusit pare sa fie sa fii la capatul corect al pulii. care e capatul corect? guess) este echivalenta cu cea produsa ei de o mangaiere tandra pe ureche si un buchet de flori de camp radiind prospetime. E un echilibru. Ca unora li se pare corect si altora nu, eeeee… tocmai asta e faza. E vorba de utilitate. Iar utilitatea e diferita la indivizi diferiti (culmea) cu privire la consumul aceluiasi bun.
Deci: ragaie ca porcu’ si se baseste in somn? imi aduce flori? a+b>0? putem incerca. in urma incercarilor, a+b-ul meu e egal cu a+b-ul ei? Mere treaba brici. Nu e? /:) Nu se implica suficient. JET!
Dixit!
PS: Dragostea este triumful imaginatiei asupra ratiunii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu